Încă un pas către Danemarca.

Încep prin a corecta articolul scris acum 11 zile, în care povesteam de “drama” ce mi se întâmplase atunci… când trebuia să aleg între o probabilitate de a fi selectat pentru vizita de studiu în Danemarca şi Şcoala de Vară FORCE:

Luni. 3 august. Tata a plecat la Chişinău pentru viză. Urmează să plecăm seara asta pentru a lua trenul de la 6:35 din Iaşi spre Buzău. Urmează să ajung acolo după 11:30 şi să plecăm spre FORCE pe la 13:00. Bune planuri, însă …

Acum câte săptămâni am aplicat pentru o vizită de studiu în Danemarca, unde, conform programului, era plănuită descoperirea Europei. Procedura de selectie a avut loc în două etape: la prima etapă au fost pre-selectate 50 de persoane, care ulterior vor fi invitate la un interviu. Acest ulterior e mâine şi poimâine, primele 2 zile în care eu voi fi în cadrul Şcolii de Vară FORCE.

Astăzi primesc un apel de la un reprezentant Soros care mă invită la interviu, ceea ce înseamnă că am fost selectat în prima etapă. 4 persoane în juriul ce vor face selecţia, 2 zile la dispoziţie să particip la interviu. Soluţie să ajung acolo?! Doar să chiulesc de la Force, lucru de neconceput.

Altă dată Danemarca. Altă dată, Europa.

Deci, nu am mai plecat cu trenul de la 6:35 din Iaşi spre Buzău, şi nici nu am ajuns la 11:30 acolo. Spre FORCE am plecat pe la orele 18:00, şi nu 13:00 cum era plănuit. De ce?! Pentru că în seara în care am scris articolul, am plecat la Chişinău, unde a doua zi am dat interviul de care ziceam. Ciudat, cred… am fost selectat. Aşa cum am şi zis, 4 persoane în juriu, printre care şi Anatol Gremalschi. Interviul a constat din 3 etape. În prima etapă ne-am prezentat în engleză… nu m-am prea pregătit iniţial, nu ştiu de ce… mai ales cu engleza pe care eu o cunosc (mda), însă cred că m-am descurcat. Apoi au fost niştre întrebări, gen “Ce ai face dacă colegul tău de cameră s-ar uita la tv toată noaptea, când tu vei vrea să dormi?”. Pe mine mă întreba de manualul de informatică deoarece am scris ceva de info în CV… abia apoi mi-am adus aminte de unde am mai auzit de numele “Gremalschi”, de pe coperta manualului meu de informatică. La sfârşit, a trebuit să discutăm despre cum am prezenta Moldova tinerilor din Danemarca, o discuţie foarte echilibrată şi formală, din păcate, salvată doar de câteva glume făcute de o fată şi de mine. MĂMĂLIGA, mhey.

Imediat după interviu am luat microbusul Chişinău – Bucureşti de la 10:00 şi am plecat spre Buzău, unde timp de o oră am căutat autogara .

Peste câteva zile, m-au anunţat ai mei că am fost selectat.

Acum, pregătesc documentele necesare pentru viză, etc

Făinuţ, Făinuţ …