Ziua 8: Meet Europe in Denmark.
Oamenii sunt primitori, vorbăreţi şi zâmbitori, mai ales în autobuze unde te calcă pe picior şi se întorc zâmbind. Oamenii în Danemarca, ca şi în orice altă ţară, sunt diferiţi, şi este imposibil să găseşti două familii absolut asemănăzoare, cu obiceiuri, reguli şi tradiţii familiale similare. Societatea este formată astfel încât totul aici funcţionează cu exactitatea unui orologiu, plus minus câteva secunde. Danezii nu simt nevoia să se deosebească purtânt haine stridente sau aplicnd machiaj evident. Bărbaţii şi femeile în această ţară sunt membrii societăţii cu drepturi egale şi preferă să se “evidenţieze” prin alte calităţă: studii, profesie, adică prin ceea ce constituie mândria oricărui individ.
Copenhaga mai are o faţă, cea văzută de pe canalele portului. Dacă mai demult corăbiile erau folosite în scopuri comerciale, o bună parte din ele au devenit azi reşedinţe, iar unele se pot chiar închiria pentru pretreceri private. Plimbarea pe apele daneze continuă cu o mică oprire la statuia Micii Sirene, însă nu o veţi putea vedea decât din spate. Nu de puţine ori capul sirenei a fost furat. Trecem şi pe lângă casa unde au prins viaţă personajele din basmele lui Hans Christian Andersen. Clădirile impresionează prin mixul de culori: albastru, verde, galben, cărămiziu. Printre ele, din depărtare, se văd turle de biserici. Pe măsură ce ne apropiem de final, podurile pe sub care trecem devin din ce în ce mai joase şi mai înguste.
Principalul loc de unde am început plimbarea în oraş pentru cumpărături este Piaţa Radhus, unde se află primăria. De acolo, plimbarea a continuat pe strada Frederiksberggade, străjuită de ambele părţi de magazine de haine de renume internaţional. Din loc în loc, restaurante, cafenele şi magazine de suveniruri îndeamnă turiştii să ducă mâna la portofel, în special reducerile de până la 70% din această perioadă.
Tivoli este situat exact în centrul capitalei daneze (strada Vesterbrogade nr 3), vizavi de primărie. Am fost foarte surprins să aflu că Tivoli nu este numai un parc de distracţii, ci şi un punct de atracţie pentru cei mari, care pot veni să asculte concerte (clasice, rock, jazz) în aer liber sau în sala de concerte special amenajată, să vadă piese de teatru jucate la Teatrul de Sticla sau să asiste la spectacolele Teatrului de Pantomima. Cei mici pot vizita Acvariul Tivoli (cel mai lung acvariu cu apă sărată din Europa) sau pot încerca plimbările cu Safirul Albastru, Bărcile Dragonului, caruselele sau roller-coasterul. Mie cel mai mult mi-a placut „plimbarea” cu Turnul Auriu, în care doritorii sunt urcaţi în vârful unui turn (de unde oraşul se vede superb) de unde li se dă drumul în jos cu viteză foarte mare şi “elicopterul”, unde cu viteza de 100 km/h, acesta face 15 rotaţii pe minut la 360 grade. La Tivoli am învăţat că nu mi-e frică de înălţime, şi m-am convins că rezist la viteze şi înălţimi foarte înalte.





Wawou, mie mi’ar fi fost frica !!!! Proud of you, bro’ !
pozele astea….pozele astea…<3 le-ash pune k wallpaper la mine in calc'…..superb….
"….în autobuze unde te calcă pe picior şi se întorc zâmbind."
nush de ce, dar mi-a plakut la nebunie fraza asta……